sâmbătă, 27 decembrie 2008

Public chat

Cica traim intr-o lume in care comunicarea este esentiala, in conformitate cu acest aspect m-am gandit sa imi fac un public chat pe Skype ... so this is it:
Aici puteti lasa orice mesaj

miercuri, 6 august 2008

Religia

Hmmm... Caramida civilizatiei umane sau catusele ei? Amandoua.

Religia a fost necesara in etapele de inceput ale dezvoltarii umane.
Imaginati-va o lume in care puteai sa fi omorat pentru orice nimic, o lume in care individul va alege intodeauna cea mai simpla cale de actiune nu intotdeauna cea mai productiva. Este evident ca unii au observat acest lucru si au incercat sa ii faca si pe ceilalti sa inteleaga. Dar, nu uitati, soarele era tras de un zeu ce gonea pe cer in carul sau!
Prin urmare, nu este mai simplu sa te folosesti de un instinct decat de ratiune intr-o astfel de lume?!
In loc sa ii spui: "Nu ucide pentru ca nu este moral, sau se poate gasi o alta cale" ii vei spune "Nu ucide, pentru ca zeii te vor pedepsi." Si in aceasta etapa inventezi povesti despre un loc foarte urat in care nimeni nu ar vrea sa ajunga.
Si uite asa s-au mai tinut in frau masele si s-a putut ajunge la o oarecare dezvoltare... Totul era bine si frumos pana cand europenii s-au gandit ca religia lor este cea adevarata si restul nu merita sa traiasca. Dar exista o problema, dumnezeu a spus "Sa nu ucizi", hmmm, this is a tricky one... Daca dumnezeu a spus sa nu ucizi, atunci el poate spune si "ucide!", nu?! Adica ne impiedicam de o negatie?! Si nu ar fi fost destul ca au murit atatia in "razboaiele sfinte"...
Au mai trecut cateva sute de ani, si omul a inceput sa isi puna intrebari... A inceput sa se intrebe daca pamantul este plat sau rotund, ce sunt acele puncte luminoase de pe cer, ce este moartea etc.
Manifestarea materiala a religiei, a.k.a Biserica, a inceput sa se simta amenintata de acest lucru si a spus ca tot ceea ce nu este inteles, tot ce nu are o explicatie in care sa intre notiunea de divinitate nu este bun, deci trebuie eradicat. Si uite asa au mai murit milioane...

Dar nu este atat de grav! Nu va speriati! Daca adunam numarul mortilor deabia ajungem din urma numarul victimelor de ciuma bubonica... Nu e asa de grav, nu? La urma urmei a fost voia domnului!

Am trecut peste aceste lucruri, acum am spart atomul, am trimis rovere pe marte si am inventat masinarii inteligente...
Religia fiind un factor omniprezent in societatea noastra de la inceputuri pana acum este inca prezenta. Capeteniile bisericii s-au adaptat timpurilor, bineinteles ca am trecut peste lucrurile barbare cum ar fi arderea pe rug... acum Papa predica despre pacatul folosirii prezervativului in Africa. Cine stie?! poate are dreptate, avand in vedere numarul persoanelor infectate cu HIV din Africa, folosirea prezervativului nu isi are rostul!

Oricum ar fi, pe mine ma incanta sa vad diminuarea dependentei individului de Biserica. Acesta este un lucru bun!

Conceptul de religie nu poate exista fara 3 lucruri vitale:
  1. O entitate divina
  2. Credinciosi, indiferent de numarul acestora
  3. Bani
Omul are nevoie sa creada in ceva, dar nu este necesar ca aceasta credinta sa se transforme intr-o institutie. Credinta este ceva foarte personal, nu poate fi generalizat...

Religion divides people, belief in something unites them!

luni, 4 august 2008

Hai sa vorbim despre noi



Noi adica romanii... Nu cu doi de "r"!!!!!!!
Nu ca as avea ceva cu ei, ci mai degraba cu atitudinea lor. Exista si romani cu aceasi atitudine dar parca pentru dublu r e o caracteristica nationala, exista si multe exceptii evident.

Dar am zis ca vorbim despre noi... Romanii de peste 50 de ani, marea majoritate cel putin, vad Romania prin prisma ProTV, PrimaTV, Antena si mai ales AcasaTV. Adevarul este ca Romania nu este nici pe departe asa. Romania este o tara frumoasa ce se confrunta cu probleme mult mai grave decat cele comentate pe posturile mai sus mentionate.
Din punctul meu de vedere cea mai grava problema din Romania este molima ce afecteaza cetatenii cu varste cuprinse intre 13 si 30 de ani. Aceasta molima are efecte devastatoare asupra celor cu varste curpinse intre 18-25 de ani. Cum se numeste aceasta boala? are un nume mirific: "Goana dupa bani".
Nu spun ca este rau sa iti doresti bani, nu este rau sa iti doresti un job bine platit. Dar in Romania, datorita acestui patogen (evident!) banul trebuie sa isi faca aparitia ACUM! Hai sa discutam despre acest "ACUM"...
Acum inseamna oricand individul este capabil sa isi ia un job sau sa faca rost de bani in orice alt fel.
Un individ posesor doar de diploma de bacalaureat (asa se scrie?!) isi doreste un salariu de minim 2000 lei noi, de ce? Pai da' el e cumva prost sa munceasca pentru mai putin?! Si bineinteles ca nu este vina lui ci a angajatorului. Angajator ce nu ii recunoaste valoarea si care bineinteles va fi incadrat la categoria "Dusmani".
Un individ posesor de licenta si fara abilitati intelectuale speciale isi doreste un salariu minim de 3000 de lei noi. De ce?! Pai el om cu facultate poate lucra pentru mai putin?! Adica saracul de el si-a pierdut 3 ani din viata (sistem bolovania) trecand din cand in cand pe la examene degeaba?! A mai si platit 400 euro pe an! Cine este de vina? Foarte simplu: sistemul, Romania, angajatorul, parintii, prietena/prietenul... Alternativa ===>>> Spania!

Daca patura de mijloc a Romaniei se plange ce sa mai zica un individ cu "7 clase" ?

Dar nu va faceti griji, Romania este o tara saraca, o tara din lumea a treia, in care una dintre principalele griji este locul de parcare a BMW-ului... Tot din saracia romanului se ridica cartiere de vile sau apartamente noi.
Sa nu mai vorbim de lucrurile frumoase, hai sa discutam despre lucrurile cu adevarat presante... Sa discutam despre copii cu medalii de aur la olimpiadele de matematica, fizica, informatica? NU!
Sa discutam despre nivelul de cultura generala, dealtfel mult mai ridicat decat in alte parti? NU!

In concluzie, Romania este o tara urata... Hai sa plecam toti din ea si sa mergem in Spania la cules de capsuni!

vineri, 1 august 2008

The storyteller



O coincidenta foarte placuta ...
Acum cateva zile am vorbit despre cat de importante sunt povestile pentru mine, folosind expresia "Povestile ma tin in viata".
Astazi am vazut un episod din The twilight Zone ce poarta numele acestui post. Imi plac serialele de acest gen si atunci cand ajung la concluzia ca am vazut toate episoadele unui serial simt un gol imens in interiorul meu... Din pacate acest drog s-a cam epuizat, am citit/vazut toate povestile bune. Da, recunosc, sunt dependenta! Sunt dependenta de povesti!
Despre exact acest lucru era vorba in acest episod din The twilight Zone, este vorba despre un batran in varsta de 140 de ani ce era tinut in viata de povesti. Cel mai tanar membru al familiei sale, un baiat de aproximativ 10 ani, ii spunea in fiecare seara o poveste dar o lasa neterminata urmand ca in seara urmatoare sa ii spuna sfarsitul povestii incepute si sa inceapa una noua.
Baietelul este ferm convins ca intreruperea acestui ritual va duce la moartea stra-stra-stra-strabunicului sau.

Adevarul este ca noi toti avem nevoie de povesti, fie ca ni sunt prezentate ca intamplari de mare importanta relatate de posturi precum BBC, fie ca sunt stiri de la ora 17:00, fie sunt capodopere scrise de mana unor mari maestrii povestitori... Exista povesti pentru fiecare tip de individ, singura diferenta este ca unii indivizi au mai mare nevoie de povesti decat altii...



luni, 28 iulie 2008


Tot ceea ce facem noi este in folosul societatii... Poate e prost spus, nu neaparat in folosul societatii ci parte integrata din ea. 99% din actiunile noastre sunt dictate de un cod impus de societate. Sa nu se inteleaga gresit, eu cred ca aparitia societatii a fost unul dintre cei mai importanti pasi din evolutia speciei noastre.
Nu ne place sa admitem faptul ca facem parte dintr-o masinarie, citim 1984 si ne trec fiori pe sira spinarii... Vorbim despre binele oferit de organizarea actuala a societatii, despre dreptul de a te exprima liber... Si la ce s-a ajuns?! Am ajuns sa folosim notiuni precum relativitatea drept scuza... Acum nu ne mai ascundem dupa deget ci ne ascundem in spatele relativitatii indivizilor si a dreptului la libera exprimare. Te duci intr-o bodega din centrul vechi si auzi indivizi discutand peste o bere despre ipocrizia societatii in care traim. Discutia lor oarecum importanta si care in alte conditii le-ar arata iesirea din turma, ii trimite inapoi datorita actiunilor lor. Stau la o bere deci participa voluntar in sustinerea ipocriziei pe care o blameaza.
Eu nu imi permit sa spun ca societatea este ipocrita fara a recunoaste ca si mie mi se poate adresa acelasi apelativ. Dar recunosc ca societatea in care traim cu totii promoveaza niste valori indoielnice si sustine masti.
Societatea nu trebuie carpita, nu merge atitudinea aceasta. O lege noua si un nou fond pentru pensii nu o sa inlature ipocrizia in care ne scaldam zi de zi.
Ar fi superb daca as putea sa pun societatea la zid si sa ii trag un glont in cap.

duminică, 27 iulie 2008

Despre povesti


Am nevoie de povesti…. Ma hranesc cu ele. Imi hranesc masinaria interioara, masinaria ce ma ajuta sa creez la randul meu povesti. Am nevoie de povesti asa cum orice fiinta are nevoie de hrana, hrana care este consumata, transformata in energie si energia respectiva consumata la randul ei pentru orice proces ce tine organismul in viata. Povestile ma tin in viata … le consum pentru a ajuta masinaria numita “imaginatie” sa creeze altele ce urmeaza la randul lor a fi consumate … si astfel un cerc vicios este aproape inchis. Povestile ma tin in viata …